Turiștii care vin la Barcelona, de regulă, sunt surprinși că în această regiune se vorbesc simultan două limbi, ambele având statut de stat. Este o limbă tradițională spaniolă și catalană (catala). Cu toate acestea, nu este nimic ciudat în asta, deoarece Barcelona este capitala regiunii autonome Catalonia, prin urmare, două dialecte similare sunt familiare locuitorilor regatului spaniol încă din copilărie. Și deși prin lege spaniola este considerată limba oficială a Spaniei, catalanii sunt foarte geloși pe dialectul lor, considerându-l un stat mai vechi și nemeritat retrogradat pe plan secund.
Un pic de istorie
Nimeni nu îndrăznește să numească dialectul catalan - pentru o lungă perioadă de timp el a fost limba oficială a regatului și abia în secolele 16-17, când Madrid a devenit capitala ei, versiunea castiliană a spaniolă a fost aleasă ca curte. dialect. Treptat, Barcelona, Valencia și alte orașe mari își pierd influența anterioară, iar limba catalană devine o variantă care este folosită doar de oamenii obișnuiți.
Au fost multe momente dificile în istoria relațiilor dintre Catalonia și Spania, deoarece de-a lungul mai multor secole regiuni cu moduri și tradiții diferite au fost unite într-un singur stat, care nu au fost întotdeauna percepute în mod adecvat în capitală. De exemplu, dictatorul Franco în prima jumătate a secolului al XX-lea a interzis cu totul „dialectele regionale”, ceea ce i-a jignit foarte mult pe catalani.
Aparent, din acest motiv, astăzi în Catalonia, toată documentația și corespondența de afaceri se desfășoară în catalană - acesta este numele dialectului local în spaniolă. Toate semnele, plăcile, semnele și numele sunt decorate pe ea - catalanii sunt gelosi pe acest lucru.
Ce este catalana
Prin sunetul său, limba Cataloniei seamănă cu un amestec de cuvinte spaniole, franceze, italiene, cu un „buzz” caracteristic napolitan. Faptul este că baza sa este latină, iar dialectul însuși aparține grupului occidental de limbi romanice. În același timp, catala nu este un dialect, ci o limbă independentă, care este o „rudă” mai apropiată a francezei și italienei decât spaniolă sau portugheză. Se crede că este foarte asemănător cu provensalul, care era comun mai devreme în Franța, dar doar cu o notă spaniolă.
De remarcat că, în cursul dezvoltării lor, spaniola și catalana nu s-au intersectat niciodată și, potrivit lingviștilor, au fost supuse unor influențe diferite, absorbind cuvintele și tradițiile diferitelor popoare.
După cum știți, Catalonia a aparținut multă vreme Franței, așa că limba sa a devenit mai mult ca franceza, dar maurii au dominat la Madrid timp de aproape 7 secole, așa că dialectul castilian a fost influențat cu totul diferit.
Astăzi, piese de teatru sunt puse în scenă în catalană, se scriu cărți, se publică ziare și reviste. În același timp, mulți sunt interesați de cum este corect: limba catalană sau limba catalană? Dicționarele ruse dau o ortografie egală, dar spaniolii și catalanii o preferă pe prima.
Cum se vorbește catalana în Spania
În ciuda faptului că în Catalonia, la nivel oficial, încearcă să folosească spaniola cât mai puțin posibil, la nivel de zi cu zi, de regulă, se preferă metoda de comunicare care este convenabilă ambilor interlocutori. Situația este mai gravă cu limba oficială a Madridului în satele îndepărtate, precum și în Andorra, un mic principat independent situat între Franța și Spania, unde aproape nimeni nu vorbește spaniola. Desigur, oamenii care locuiesc aici au încă un fel de vocabular învățat la școală, dar în conversație se încurcă repede și trec la catalană.
Catalana este folosită și în Valencia, Insulele Baleare și chiar în Franța - pe insula Sardinia.
Și deși dialectele lor sunt oarecum diferite, locuitorii locali, atunci când se întâlnesc cu reprezentanții altor regiuni vorbitoare de catalană, se înțeleg destul de tolerabil.
Care este diferența dintre catalană și spaniolă
Deși pronunția catalană este puțin ca spaniolă, acest lucru se datorează mai mult perioadei lungi de conviețuire într-un singur stat, mai degrabă decât unei origini comune. Desigur, de-a lungul anilor, catalanii au adoptat unele dintre trăsăturile dialectului castilian, dar diferențele sunt încă foarte vizibile. Ele se manifestă în vocabular, gramatică și fonetică.
Mai mult, dacă încerci să-ți dai seama care este diferența dintre spaniolă și catalană, se dovedește că există destul de multe diferențe.
- Apropierea vocabularului catalan de limba franceză. Multe cuvinte sunt pronunțate de catalani în același mod ca și francezi. De exemplu, „te rog” este por favor în spaniolă, s’il vous plaite în franceză și si us plau în catalană; „Sell” în spaniolă va fi vender, iar în franceză și catalană - vendre.
- O abundență de sibilante. Consoanele Ж, Ш, З lipsesc deloc în spaniolă, dar francezii și catalanii le folosesc în mod activ în multe cuvinte.
Lista diferențelor poate fi continuată, dar aceste nuanțe prezintă un interes mai mare pentru lingviști. Iar întrebarea despre cum diferă limba catalană de spaniolă poate fi răspuns mult mai simplu: ideea este că catalanii și spaniolii simt că sunt popoare diferite cu propriile lor mijloace de comunicare.
Există dialecte din catalană
Ca orice limbă, catalana are propriile dialecte. Sunt folosite în principal de locuitorii coastei mediteraneene din Spania și Franța.
În Valencia, de exemplu, limba valenciană este larg răspândită, pe care majoritatea experților o recunosc ca un adverb, asemănător cu catalana.
În Insulele Baleare, insula Sardinia, în sudul Franței, se folosește dialectul est-catalan, în alte regiuni ale Spaniei cel de vest este mai răspândit.
Lingviștii numesc criteriul de separare pronunția vocalelor neaccentuate O, A, E. Vorbitorii dialectului catalan occidental le pronunță clar - în timp ce scriu. În dialectele estice, aceste sunete sună neclar, reprezentând adesea o încrucișare între E și I, O și A.
In cele din urma
Catalanii au purtat dragostea și respectul pentru limba lor de-a lungul secolelor, fără să o piardă și să o păstreze pentru posteritate. Limba originală și veche catalană este încă vorbită în Barcelona, Valencia și în alte orașe - este vorbită de aproximativ 11 milioane de oameni din diferite țări din bazinul mediteranean. Și indiferent ce spun cei răi, acesta nu este deloc un dialect, ci o limbă independentă în care și-au scris poeziile până și trubadurile medievale.
